Knowledge

Statutul angajaților străini în Elveția

admin-sig

Un sfert din personalul angajat în Elveția este format din străini. Ei sunt titularii unui permis de muncă și de ședere. Pentru străinii care doresc să investească și să opereze propria afacere în Elveția sau managerii companiilor străine, în special acele firme generatoare de locuri de muncă, obținerea permisului de ședere și a permisului de muncă nu este o problemă.

În cazul cetățenilor străini care doresc să lucreze pentru un angajator elvețian, este responsabilitatea exclusivă a acesteia din urmă să trimită o cerere autorităților emitente pentru permisele de rezidență și de muncă. Aprobarea și eliberarea permiselor de ședere și de muncă intră în competența autorităților cantonale.

Considerente legale

Acordul cu privire la libera circulație a persoanelor între Elveția și Uniunea Europeană a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2002. În urma extinderii UE din 2004, a fost semnat un protocol, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2006.

După ce România și Bulgaria au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, pentru a extinde dreptul la liberă circulație pentru cetățenii noilor state membre, Elveția și UE au negociat un al doilea protocol privitor la libera circulație a persoanelor. Protocolul II a fost semnat la 27 mai 2008, la Bruxelles, a fost aprobat de Consiliul Federal (guvernul elvețian) și, ulterior, validat de Parlament în Berna, pe 13 iunie 2008. În urma referendumului din 8 februarie 2009, Protocolul II a fost aprobat și a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2009.

Protocolul II reglementează accesul la locuri de muncă, la studiu în școlile elvețiene și la dreptul de a locui pe teritoriul Confederației Elvețiene pentru cetățenii bulgari și români.

Aspecte practice

Acorduri și protocoale de aplicare care reglementează introducerea treptată a liberei circulații a persoanelor între Elveția și țările UE stabilesc egalitatea de tratament, prin perioadele de tranziție obligatorii de la 7 la 10 ani. În perioada de tranziție, Elveția a lansat un număr limitat de permise de ședere pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene. Numărul de permise a crescut de la an la an, în funcție de evoluția pieței muncii. Egalitatea de tratament implică să nu existe nici o discriminare împotriva cetățenilor europeni sau a cetățenilor elvețieni în ceea ce privește locul de muncă, dreptul de studiu și / sau de rezidență în Elveția.

Pentru UE 15 (cele 15 țări-membre inițiale), libera circulație a persoanelor fără restricții a fost posibilă începând cu anul 2007. Pentru acordul UE10, acordul între membrii se aplică fără restricții începând cu 2014. Pentru România și Bulgaria, membre ale UE începând cu anul 2007, măsuri tranzitorii au fost în vigoare până în 2016.

Principiul tratamentului egal presupune ca cetățenii UE să beneficieze în Elveția de următoarele drepturi:

  • mobilitate ocupațională și geografică – dreptul de a schimba în orice moment locul de muncă/reședința;
  • condiții egale de muncă;
  • coordonarea sistemelor de protective socială;
  • asistență socială (reduceri pentru transportul în comun, alocații pentru locuină și alte forme de susținere);
  • un sistem de impozitare;
  • dreptul la activități lucrative;
  • recunoaștere mutuală a diplomelor;
  • reunificarea familiei;
  • dreptul membrilor familiei la un loc de muncă;
  • dreptul de a rămâne în Elveția după încheierea contractului de muncă;
  • dreptul de a achiziționa proprietăți, în funcție de anumite condiții.

Pe parcursul perioadei de tranziție, lucrătorii din țările UE pot fi angajați în cazul în care angajatorii nu pot recruta forță de muncă calificată elvețiană. În cazul în care doresc să angajeze un muncitor străin, angajatorul este obligat să justifice în fața autorităților de ce un lucrător elvețian nu poate ocupa un anumit loc de muncă.

Securitate socială

În ceea ce privește sistemul de securitate socială, în conformitate cu acordul privind libera circulație, fiecare țară își menține propriul sistem de securitate socială. Cu toate acestea, asigurarea este coordonată, astfel încât angajații să nu-și piardă drepturile sociale dobândite în urma muncii în altă țară. Fiecare semnatar al acordului este obligat să respecte anumite principii, de exemplu cetățenii UE și cetățenii elvețieni, după o anumită perioadă de tranziție, să fie tratați în mod egal în ceea ce privește sistemul de securitate socială sau să se ia în considerare perioadele de timp lucrate și pe teritoriul altor state.

Recunoașterea diplomelor

De asemenea, în cadrul acestui acord, există o recunoaștere reciprocă a calificărilor profesionale, pe baza unui acord bilateral încheiat mai târziu. Calificările profesionale din țările UE sunt recunoscute, în principiu, în cazul în care îndeplinesc standardele minime. Recunoașterea este asigurată pentru profesiile care sunt reglementate și recunoscute prin diplome oficiale. În plus, este necesar ca formarea profesională făcută în alte țări să aibă același nivel.

Persoanele fizice autorizate

The acceptance of EU citizens who work as self-employed performing economic activities requires them to prove they have their own resources to maintain themselves. They are granted a temporary residence permit valid for 6-8 months. Thereafter, if they can demonstrate that they are able to carry out the activity, they may obtain a residence permit valid for 5 years. Business bank statements, company registration certificates, social security statements or statements of payment of taxes are considered proof. The self-employed have the right to occupational and geographical mobility and the right to employment and labor, when they decide to give up self-employment.

Cetățenii UE care lucrează ca persoane fizice autorizate sunt acceptate, dacă pot dovedi că au resurse proprii să se întrețină singure. Lor li se acordă un permis de ședere temporar, valabil timp de 6-8 luni. După aceea, în cazul în care pot demonstra că sunt în măsură să își desfășoare activitatea, aceștia pot obține un permis de ședere valabil timp de 5 ani. Declarații de afaceri bancare, certificate de înregistrare a afacerii, declarații de asigurare socială sau declarații de plată a taxelor sunt considerate dovezi. Persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la mobilitate profesională și geografică, precum și dreptul la muncă sau la dreptul de a munci în altă parte, în cazul în care acestea decid să renunțe la statutul de persoane fizice autorizate.

Serviciile transfrontaliere

Acordul cu privire la libera circulație a persoanelor prevede liberalizarea limitată a serviciilor transfrontaliere. Acesta se aplică furnizorilor de activități lucrative și companiilor înregistrate într-o țară UE care furnizează servicii în Elveția. Perioada acceptată pentru servicii este limitată la 90 de zile. Mai multe tipuri de servicii, cum ar fi achiziționarea de servicii pentru drumuri, servicii de transport feroviar și aerian sunt scutite. Sunt emise autorizații pentru acest tip de servicii și pentru o durată planificată, chiar dacă aceasta depășește 90 de zile. Activitățile în domeniul serviciilor de recrutare sau serviciilor financiare nu intră în această categorie.

Pentru furnizarea de servicii, este necesară o autorizație. Furnizorii de servicii din Confederația Elvețiană, indiferent de durata de prestare a acestora, sunt obligați să se înregistreze la autoritățile locale, în termen de 8 zile de la intrarea pe teritoriul elvețian.

Companiile înregistrate în orice țară din UE poate trimite lucrătorii din țările terțe (din afara UE) în Confederația Elvețiană, în cazul în care acești angajați au un permis de muncă pe termen lung în țara în care este înregistrată compania în cauză.

Share this with your friends:

Lăsați un comentariu

To prevent automated spam submissions leave this field empty.
CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.